Sâmbătă, 2018-06-23, 7:33 AM
Bine aţi venit Vizitator | RSS
Culmea ipocriziei: să plîngi la telefon!
Acasă
Înregistrare
Autentificare
Meniu site

Categoriile secţiunii
Articolele mele [66]

Sondajul nostru
Evaluează site-ul meu
Total răspunsuri: 11

Statistici

Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Acasă » Articole » Articolele mele

Codul Penal al României, din anul 1818 (Codul Caragea)



  • Copilul din curvie, fără diată nu moștenește pe tatăl și rudele sale din sus, nici tatăl său pe dînsul și pe rudele lui din jos, căci nici el nu e știut lor, nici ei, lui.
  • Fac fii de suflet numai mirenii vîrstnici și mirencile cele vîrstnice:
  1. Cîți sunt căsătoriți și nu au copii;
  2. Cîți văduvi sau văduve nu au copii; 
  3. Cîți sunt neînsurați și vor voi.

  • Risipitorii, și necinstiții, nu fac fii de suflet.
  • Un martor singur, ca nici unul se socotește.
  • Tata în partea fiului, sau împotriva lui și frate în partea fratelui sau împotriva lui, nu mărturisesc.
  • Nevîrstnicii, robii, tîlharii, nu sunt slobozi să mărturisească.
  • Muierile mărturisesc unde nu încap bărbații.
  • Martorii martorilor, nu se socotesc de martori.
  • Nevîrstnicilor, robilor, tîlharilor, și cîți sunt știuți că au puțină evlavie , acestora nu li se dă credință dacă vor jura.
  • Cartea de blestem se dă unde, și cum, și cînd, se dă și jurămîntul.
  • Cînd cel pîrît pentru vină, se va dovedi vinovat, și va tăgădui, ori toată vina, ori parte din vină, atunci să se căznească (tortureze) ca să spuie adevărul.
  • Vinovații cari se căznesc, să nu se crează de odată, măcar de vor și spune că sunt vinovați.

  • De va îmbunătăți cumpărătorul lucrul acela cu sădiri, atunci stăpînul lucrului, sa-i plătească cheltueala îmbunătățirii.
  • De va clădi cumpărătorul cevaș pe lucrul acela și acea clădire aduce folos, să o cumpere stăpînul, iară de nu aduce, să o ridice cumpărătorul.
  • De nu va arăta vînzătorul sminteala lucrului ce vinde, și la urmă se va vedea, este slobod cumpărătorul să nu ia lucrul, sau să scază din preț.
  • Pentru smintelile cele învederate (cum ochiul stricat al unui cal, și altele asemenea) nu se învinovățește vînzatorul, pentru că cumpărătorul nu poate pricinui că nu le-au văzut.

  • Claca este un chip de clădire obișnuit în Țara Românească, și se întocmește cînd stăpînul moșiei primește pe clăcaș, adică pe săditor să șează pe moșia lui.
  • Clăcașul să nu poată să vînză vin sau rachiu pe moșie de nu se va tocmi cu stăpînul.
  • Clăcașul să nu poată să deschida băcănie pe moșie de nu se va tocmi cu stăpînul.
  • Clăcașul să nu poată să facă moară pe moșie.
  • Clăcașul să nu poată să vîneze pește în eleșteul stăpînului.
  • "Dar în bălțile Dunării să vîneze pește, dînd cîte un pește la zece. Iar pe gîrla ce trece prin moșie e slobod sa vîneze pește fără zeciuială”.

  • Clăcașii să dea stăpînului moșiei:
  1. Din douăzeci de vedre din vinul său o vadră domnească;
  2. Din zece clăi de grâu, de orz, de meiu, una;
  3. Din tot pogonul de porumb, patru băniți porumb bătut sau opt cocoloși cu banița de oca douazeci și două;
  4. Din toate celelalte roduri, dela zece una.
Toate acestea cărîndu-le cu carul sau la casa stăpînului ce are pe moșie.
  • Clăcașul să dea stăpînului pentru fiecare stup trei bani.
  • Clăcașul pentru fiecare capră, să dea stapânului bani doi, atît iarna, cît și vara.
  • Stăpînul să iea de fieșcare turmă de oi cîte un miel și un leu, și de fieșcare stînă, brînză, sau bani.

  • Cel ce e dator fără soroc, și fără dobîndă, acela plătește dobînda.
  • Verice lucru va dărui sau va da de zestre, sau va vinde datornicul spre paguba împrumutătorilor, se dă înapoi.
  • Cînd se va trage la judecată un datornic ce n-a plătit de va fi bogat în lucruri să i se dea soroc de patru luni, iar de va fi sărac și fără a avea mijloc de plată, să se dea puțin soroc, și să se înceapă judecata în grabă.
  • De vei tocmi meșter cu tocmeală, ca lucrul făcut de dînsul de va fi pe placul cutăruia, să fie primit, atunci de nu-i va fi pe plac, pierde munca, și plătește și materia de nu va fi a sa.
  • Nici o prigonire să nu se prelungească în veci.
  • Moștenitorul nu este slobod, o parte din averea mortului să moștenească și alta nu, ci ori toată ori nimic.

Se desparte căsătoria:
  • Cînd femeia dintr-un început are pricini împotrivitoare spre împreunare ce nu se pot tămădui;
  • Cînd bărbatul sau nevasta, vor vrea să se călugarească, sunt slobozi a se despărți; 
  • Cînd bărbatul va dovedi cum că nevasta lui a cugetat rău împotriva vieții, sau muierea cum că bărbatul i-a cugetat rău, atunci de trebuință e a se despărți; 
  • Cînd bărbatul va dovedi că muierea lui n-a fost fecioară, este slobod să se despartă; 
  • Cînd bărbatul va dovedi pre muierea lui de curva e slobod sa o desparta; 
  • Când barbatul își va defăima nevasta, cum că n-a fost fecioară, sau că e curvă și nu o va putea dovedi, este slobodă, nevasta să-l lase; 
  • Cînd bărbatul negutatorește cinstea nevestei este slobodă nevasta să-l despartă;
Cînd se va despărți căsătoria, atunci din copiii lor, partea femeiască să ramîe totdeauna la mama; iar partea bărbătească de sunt mici și au încă trebuință de creșterea mamei, să ramîe iarăși la mama, iar de sunt mari, să-i ia tatăl.

Se strică tovărășia:
  • Cînd vor primi toți tovarășii.
  • Cînd se va vădi vicleșug sau furtișag din partea tovarășilor;
  • Cînd vor face prefaceri tovărășiei;
  • Cînd se va pedepsi unul din tovarăși cu ocna, cu pușcăria, sau cu surghiunie și cu altele asemenea;
  • Cînd va muri unul din tovarăși.
  • Cînd cei mai mulți judecători se unesc la hotărîri și cei mai puțini nu se unesc, atunci are putere părerea celor mai mulți.
  • Dacă vre-un străin se va însura cu pămînteancă nobilă, atunci sorocirea anilor de naturalizație se va socoti pe un numar de șapte ani numai.

  • Vechil este cel ce stă în locul stăpînului la vre-o treabă. Epitropul este vechilul tatălui celui nevîrstnic și chivernisitorul creșterii și averii lui.
  • Să nu se orînduiască nici odată epitrop unui nevîrstnic, femeie.
  • Este slobod epitropul a schimba țiganii.
  • Moștenitorii epitropului sunt datori la orice e dator epitropul către nevîrstnic.
Categorie: Articolele mele | Adăugat de: Deceneu (2012-09-12)
Vizualizări: 379 | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Autentificare ]
Autentificare

Căutare

Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Desktop Online
  • Jocuri Online Gratuite
  • Tutoriale Video
  • Toate Tag-urile HTML
  • Kit-uri de Navigator


  • Copyright MyCorp © 2018